Preasfințitul Teofil
Cuvânt la Sfânta Liturghie – Sfinții Trei Ierarhi
30 ianuarie 2020
În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Preacuvioase părinte, iubiți credincioși,
Ne-am adunat astăzi aici la Catedrala Ortodoxă din M., ca să slujim împreună Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, și să-i cinstim, după cuviință, pe acești trei mari luminători ai Bisericii ai lumii întregi, pe Sfinții Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie și Ioan. În această lună au fost pomeniți pe rând fiecare; la întâi ianuarie l-am pomenit pe Sfântul Vasile, în douăzeci și cinci l-am pomenit pe Sfântul Grigorie, în douăzeci și șapte pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Iar astăzi, treizeci ianuarie, iată îi pomenim pe toți trei laolaltă. Pentru că aceasta a fost dorința lor. Fiecare la vremea sa a avut o lucrare foarte însemnată în viața Bisericii, ei toți trei au trăit în veacul al patrulea, și au ajutat foarte mult în propășirea Bisericii și în statornicirea dreptei credințe. Toți s-au luptat cu ereziile care erau în acea vreme, și au așezat rânduieli pentru viața drept credincioșilor creștini. Și, cu siguranță lucrarea lor a fost apreciată și receptată de către marea majoritate a credincioșilor, mergând până într-acolo încât mulți au început să se separe unii de alții, considerând că Vasile este mai mare, alții considerând că Grigorie este mai mare, sau alții că Ioan este mai mare. Și lucrul acesta i-a întristat pe acești trei mari ierarhi ai Bisericii, și, la un moment dat s-au arătat în vis unui oarecare Mitropolit Ioan, din cetatea Evhaitelor, spunându-i să alcătuiască o slujbă în care să-i pomenească pe toți trei laolaltă, pentru că iată, zice, noi înaintea lui Dumnezeu suntem toți în aceeași stare, în aceeași măsură, în aceeași sfințenie. Nu este unul mai mare decât celălalt. Prin urmare, nu este bine ca cei credincioși să se separe din cauza noastră. Și atunci acest Mitropolit Ioan a făcut ascultare de glasul Sfinților Trei Ierarhi, și a alcătuit această slujbă, pe care noi am cântat-o astăzi, și în felul acesta i-am cinstit pe toți trei deodată.
Acum, cred că Sfinții Trei Ierarhi ne-ar îndemna și pe noi să nu fim dezbinați. Noi nu suntem dezbinați din cauza lor. Noi astăzi nu ne mai considerăm unii ai lui Vasile, alții ai lui Grigorie sau alții ai lui Ioan. dar și în zilele noastre se crează dezbinări pe diferite motive. Și în zilele noastre putem să avem preferințe față de anumiți Părinți, față de anumiți duhovnici, și începem să ne separăm unii de alții, pe motiv că unii suntem ai unui Părinte, alții ai altui Părinte, și-n felul acesta se creează separare între noi și în viața Bisericii. Lucru care nu este bineplăcut înaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu vrea ca toți să fim una. El ne-a chemat pe toți la unire; chiar dacă suntem diferiți, Dumnezeu vrea să fim diferiți, El ne-a dăruit pe fiecare cu un anumit chip, cu o anumită pecete, cu o anumită personalitate, ne-a hărăzit o anumită lucrare în Biserică. Dar, pentru faptul că suntem diferiți, nu înseamnă că trebuie să fim și dezbimați. Suntem diferiți, pentru că aceasta arată bogăția înțelepciunii lui Dumnezeu, faptul că Dumnezeu poate să creeze, iată, milioane, miliarde de persoane distincte, fiecare este unic în felul său. Fiecare persoană este unică și irepetabilă; n-a fost și nu va mai fi niciodată în istorie. Putem să semănăm foarte bine unii cu alții, dar în același timp suntem și diferiți. Sunt doi frați gemeni, pot să semene foarte bine unul cu celălalt, uneori aproape insesizabili, dar în același timp iată ei sunt și diferiți, doi frați diferiți, au două nume diferite. Și dacă suntem foarte atenți vom găsi și mici deosebiri. Dar, aceasta este în rânduiala lui Dumnezeu, aceasta este înțelepciunea lui Dumnezeu, este bogăția Lui, care se revarsă în viețile noastre.
Vă amintiți de Pilda Talanților, când Mântuitorul ne-a spus că Dumnezeu a dat fiecăruia talanți pe măsură; unuia trei, altuia doi, altuia unul. Dar, important este ca noi să lucrăm cu acești talanți, să-i punem în valoare. Dacă Dumnezeu dă cuiva un dar, nu este doar pentru cel căruia i-a dat. Ci acel dar este pentru întreaga Biserică. Dacă cineva a primit darul facerii de minuni, al tămăduirii bolilor, acel dar este de fapt pentru binele întregii Biserici. Dacă cineva a primit darul cuvântului, acela este pentru binele întregii Biserici, pentru ca întreaga Biserică să se zidească, pentru ca noi toți să ne folosim. Dacă cineva are dar de cântare, iată, vedeți, avem strana, avem persoane care cântă la strană, au acest dar de a cânta, vedeți, nu toți avem acest dar de a cânta. Dar unii îl au; dar nu-l au pentru ei, sau nu doar pentru ei. Ci îl au iată pentru noi toți. Cei care cântă la strană ne bucură și ne înveselesc pe toți cei care stăm în biserică și ascultăm Sfânta Sfujbă. Și așa, toate darurile pe care le face Dumnezeu, le face de fapt pentru binele nostru al tuturor. Și de aceea noi nu trebuie să fim dezbinați, și nu trebuie să fim invidioși. Iată un alt mare păcat pe care-l putem avea. Să fim invidioși că cineva are un anumit dar. Nu trebuie să fim invidioși; pentru că darul acela este și pentru mine. Este și darul meu. Chiar dacă eu nu știu să cânt, dar, eu mă bucur de cel care știe să cânte, și care poate să cânte și să-mi înveselească sufletul, și inima. Și la fel; toate darurile pe care le primim, sunt, repet: pentru noi toți; de aceea nu trebuie să fim nici dezbinați, și nici invidioși unii pe alții. Și dezbinarea și invidia sunt două păcate foarte grele, care ne separă și de Dumnezeu, și ne separă și unii de alții.
Așa că mesajul acestei sărbători, îndemnul Sfinților Trei Ierarhi Vasile, Grigorie și Ioan este acesta: să fim toți una. Să ne iubim unii pe alții. Să ne dăruim unii altora cu darurile pe care Dumnezeu ni le-a dăruit. Pe toate să le punem în slujba binelui obștesc, așa cum Sfinții Trei Ierarhi au făcut-o la vremea lor. Sfântul Vasile a fost mare, pentru că el a avut o înțelepciune deosebită de la Dumnezeu, a avut și o viață aspră, o viață ascetică, dar în același timp era și foarte milostiv. El a ajutat pe săraci. El este cel care a inițiat primele spitale și primele așezăminte de ajutor social. Sfântul Grigorie Teologul a fost într-adevă un mare teolog, pentru că așa cum nimeni altul, el a învățat despre dogma Preasfintei Treimi. Iar Sfântul Ioan Gură de Aur a fost și el foarte mare, pentru că a fost cu adevărat o gură de aur. El propovăduia cuvântul lui Dumnezeu cu foarte multă râvnă, și cu foarte multă înțelepciune, necăutând la fața omului. Deopotrivă îi mustra și pe împărați, și pe săraci. Dar deopotrivă ajuta și pe bogați și pe săraci, milostenia lui se îndrepta spre toți, deopotrivă. Așa că fiecare a avut lucrarea lui, fiecare a fost mare înaintea lui Dumnezeu și înaintea poporului, dar în același timp iată toți sunt una, și egali în fața lui Dumnezeu, așa cum și noi toți trebuie să fim una, cum noi toți suntem egali în fața lui Dumnezeu, Dumnezeu ne prețuiește pe toți în egală măsură, și El ne vrea binele și mântuirea noastră, a tuturor.
A Lui să fie slava, în vecii vecilor, Amin. Iertați-mă. Dacă vreunul din frățiile voastre poartă numele Sfinților Trei Ierarhi, Vasile, Grigorie și Ioan, vă dorim și astăzi din toată inima multă sănătate, și întru toate bună sporire. La mulți ani.
***