Preasfințitul Teofil
Cuvânt la Sfânta Liturghie
Sfântul Apostol Andrei
30 noiembrie 2023
În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
(…) și-atunci Domnul i-a învățat și le-a zis, Între voi nu trebuie să fie așa ca între oamenii lumești. Ci la voi va trebui să fie altfel. Cel care va voi să fie cel mai mare, trebuie să fie slujitorul tuturor. Și la Cina cea de Taină le-a dat aceeași lecție, același cuvânt. Le-a zis, Iată, Eu sunt Învățătorul și Domnul, Mă numiți Învățătorul și Domnul, și bine Îmi spuneți, că sunt. Dar, totuși stau în mijlocul vostru ca Unul Care slujește. Și-a început să le spele la toți picioarele, și le-a dat pildă, și-a zis, Așa cum Mă vedeți pe Mine făcând, la fel va trebui să faceți și voi. Deci nu trebuie să caute întâietăți, slujitorii lui Dumnezeu, nu trebuie să se considere mai mari peste ceilalți. Ei pot să fie mari, dar mari în slujire, mari în iubire. Mai mari între, nu mai mari peste ceilalți membri ai bisericii. Să avem mare grijă la această ispită, la această dorință de a fi mai mari. De a avea întâietate, în familie, în biserică, la locul de muncă, cumva, toată lumea trebuie să ne recunoască valoarea și întâietatea, și dacă nu se întâmplă, suferim foarte mult, ne tulburăm foarte mult, și chiar unii luptă, pentru a-și manifesta, sau pentru a-și păstra întâietatea. Nu este evanghelic. Nu este creștinesc. Nu este după învățătura pe care ne-a lăsat-o Mântuitorul Iisus Hristos, și prin cuvânt, și prin faptă.
E o ispită drăcească. Diavolii, au devenit diavoli, pentru că și-au dorit această măreție, și-au dorit această întâietate. Și-au dorit să fie mai mari chiar decât Dumnezeu. Și de aceea, Lucifer, din înger luminos, s-a transformat în demon întunecos. Noi să nu căutăm niciodată întâietatea, ci să căutăm dragostea, să căutăm slujirea. Întâietatea trebuie să-I aparțină mereu Mântuitorului Hristos. El este Întâiul, El este Piatra cea din capul unghiului. Toate prin El și pentru El s-au făcut. Doar Lui I Se cuvine mereu toată slava, cinstea și închinăciunea, împreună cu Tatăl, și cu Duhul Sfânt. Iar noi mereu să ne punem pe ultimul loc.
Chiar m-a impresionat astăzi cuvântul Sfântului Apostol Pavel, care s-a citit la Sfânta Liturghie, și cum zicea el acolo, că pe noi Apostolii Domnul ne-a ales ca pe ultimii dintre oameni, nu ca pe cei mai mari. Zice, am ajuns măturătura lumii. Gunoiul. Auziți, ce slavă au avut Sfinții Apostoli? Gunoiul, și măturătura tuturor. Aceasta a fost întâietatea lor. Dar pentru că s-au smerit, și I-au adus mereu slavă lui Dumnezeu, au simțit nevoia să-L împărtășească, să-L mărturisească lumii pe Mântuitorul Iisus Hristos, Domnul i-a slăvit acum și sunt împreună cu El acolo, în Împărăție.
Cu siguranță că la fel ni se va întâmpla și nouă. Dacă mereu Îl vom slăvi pe Domnul, dacă vom face mereu ceea ce a făcut Sfântul Andrei, când L-a descoperit pe Iisus, a simțit nevoia să-L mărturisească și altora. S-a dus deîndată la fratele său Petru. Așa și noi, dacă L-am cunoscut pe Hristos, dacă I-am simțit dragostea și bunătatea, înțelepciunea și puterea, dacă am înțeles că El este totul, atunci neapărat trebuie să împărtășim și altora, trebuie să vestim și altora. Pentru că tot omul are nevoie de dragostea lui Hristos. Doar în El ne putem mântui. Nu este vreun alt nume sub soare în care omul să se poată mântui, decât în Numele Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Îl cinstim pe Sfântul Apostol Andrei și ca pe ocrotitorul României. Și de bună seamă că este, pentru că el ajuns cu propovăduirea Evangheliei chiar pe teritoriul patriei noastre, la gurile Dunării. Și a întemeiat acolo primele comunități creștine; și sunt urme care se păstrează și astăzi. Poate că mulți chiar ați vizitat Peștera Sfântului Apostol Andrei, sau multe alte mărturii că el a trecut prin acele locuri, și ne-a lăsat sămânța Evangheliei. Prin urmare, creștinismul nostru românesc este un creștinism apostolic, și ne putem mândri cu aceasta. (…)
Sfântul Apostol Andrei este ocrotitorul Patriarhiei Ecumenice. Deci nu doar al României, ci până la urmă el împreună cu ceilalți Apostoli, este ocrotitorul întregii biserici. Aici iarăși aș vrea să sesizăm o ispită care ne poate paște. Ocrotitorul României. Apostolul nostru. Biserica noastră. Familia noastră. Parohia noastră. Ne focalizăm foarte mult pe ceea ce ni se pare că este al nostru, că este foarte apropiat de noi, și parcă de restul nu ne mai interesează. Suntem foarte mândri că suntem un popor ortodox, că suntem un popor creștin, că ne-am născut creștini, că avem un creștinism evanghelic. Și până la un punct, este frumos să ne mândrim, poate să fie o mândrie sfântă, dar la un moment dat poate să degenereze într-o mândrie rea, demonică, care ne separă de ceilalți. Și nu de puține ori se simte cum românii se simt superiori maghiarilor, sau nemților, sau rușilor, sau.. Nu. Nu suntem mai buni decât alții. Sau și dacă suntem, nu este meritul nostru. Este darul lui Dumnezeu, și Dumnezeu prețuiește toate neamurile. El i-a trimis pe Apostoli să propovăduiască Evanghelia la toată făptura, nu doar la români, nu doar la greci. Ci la toate neamurile. Mergeți și propovăduiți Evanghelia la toate neamurile, învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit Eu vouă, și botezându-le în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. (…)
Trebuie să începem să învățăm a iubi cu cei care ne sunt în maximă apropiere, dar nu trebuie să ne limităm doar la atât. Și nu trebuie să ne separăm de restul. Aici va fi o ispită foarte mare, care s-ar putea să ne separe chiar și de Mântuitorul Hristos. Pentru că El ne vrea pe toți laolaltă, El vrea ca toți să fie una. Când a întemeiat Biserica, și S-a pogorât Duhul Sfânt asupra Sfinților Apostoli, ei au vorbit în mai multe limbi. Până la urmă, a arătat că Evanghelia este pentru toate neamurile pământului; nu doar pentru unele. Deci să fugim de această supremație, sau măreție, sau mândrie sau că suntem mai buni decât alții sau mai aleși decât alții. Dumnezeu pe toți ne iubește. El vrea ca toți să fim una, să fim o turmă și un păstor, să fim o gură și o inimă, așa cum spunem adeseori la Sfânta Liturghie: Să ne iubim unii pe alții, ca într-un gând să mărturisim pe Tatăl, pe Fiul și pe Sfântul Duh. Sau, și ne dă nouă cu o gură și cu o inimă a slăvi și a cânta preacinstitul și de mare cuviință Numele Tău, al Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh.
Acesta este gândul lui Dumnezeu, dorința lui Dumnezeu. Ca toți să fie una. Ca toți oamenii să se mântuiască. Și noi trebuie să împărtășim același gând al lui Dumnezeu. În noi trebuie să fie aceleași gânduri care au fost în Mântuitorul Iisus Hristos. Și dacă vom cultiva aceste gânduri, aceste trăiri, aceste sentimente, atunci cu adevărat vom fi fericiți, și în veacul acesta, și în cel ce va să fie, și chiar dacă vom pătimi, vom pătimi cu răbdare, chiar cu bucurie. Când pătimești din dragoste, poți să pătimești cu bucurie, pentru Cel Iubit.
A Domnului nostru Iisus Hristos să fie slava, împreună cu Tatăl, și cu Duhul Sfânt, de acum și până în veac. Amin. Doresc din toată inima multă sănătate și toate cele bune celor care poartă numele Sfântului Apostol Andrei, posibil că sunt între noi Andrei, și Andreea, doresc de asemenea La mulți ani tuturor de Ziua României, care va fi mâine, vedeți, este o fericită îmbinare; astăzi îl pomenim pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României, am putea spune că este Ziua Națională spirituală a României, iar mâine este Ziua Națională. În care Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru faptul că ne-a dăruit și ne-a păstrat ca un popor unit și unic pe fața acestui pământ. La mulți ani tuturor.
***