Duminica vindecării slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda 19 mai 2019

Preasfințitul Teofil

Cuvânt la Sfânta Liturghie – Duminica vindecării slăbănogului de la scăldătoarea Vitezda

Pelerinaj la Sfântul Ioan Casian

19 mai 2019

 În Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

 Înaltpreasfinţia voastră, preasfinţia voastră, preacuvioşi şi preacucernici părinţi, iubiţi credincioşi,

Hristos a Înviat!

    Rostim cu atâta convingere, răspundem cu atâta convingere, că Hristos a Înviat, că Hristos este viu. Este un semn că am petrecut cu folos zilele care au trecut de la Învierea Domnului. Împreună cu Sfinții Apostoli, împreună cu Sfintele Femei Mironosițe, şi noi ne-am întărit credința, convingerea că Hristos a înviat, că El este Domnul și Dumnezeul nostru.

    Cel ce a înviat din morți este Făcătorul cerului și al pământului, este Dumnezeul istoriei. Așa cum mărturisește Sfântul Evanghelist Ioan, în Prologul Evangheliei sale, toate prin El și pentru El s-au făcut. Același este și Dumnezeul Scripturilor. În Scripturi ni se vorbește despre El așa cum L-am văzut iată cu cei doi ucenici în drum spre Emaus. Vorbindu-le din Scripturi, le-a descoperit toate locurile care vorbeau despre El. Dumnezeul universului, Dumnezeul Scripturilor, este prin urmare și Dumnezeul inimii mele. Așa a mărturisit Sfântul Apostol Toma: Domnul meu și Dumnezeul meu, dar la fel L-au mărturisit și L-au recunoscut și femeile mironosițe, care față de El au purtat și au arătat gingășie sufletească.

    Evanghelia care ni s-a citit astăzi la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, pe care tocmai am ascultat-o, ne convinge și mai mult că Cel ce a înviat din morți nu a înviat din morți pentru Sine, ci a înviat pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire. El nu a făcut în fața noastră o demonstrație de putere, ci tot ceea ce a făcut a făcut din dragoste, pentru mântuirea noastră. Slăbănogul de la scăldătoarea Vitezda este de fapt o icoană, o imagine a omului căzut, a omului slăbănogit din pricina păcatelor. El seamănă foarte mult cu omul căzut între tâlhari din Parabola Samarineanului milostiv, care a rămas acolo aproape mort sau abia viu. Faptul că el era în suferință de 38 de ani arată îndelunga așteptare a omului de la izgonirea lui Adam din Rai și până la venirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La scăldătoarea Vitezda se făceau minuni, dar aceste minuni, această priveliște, de fapt sunt icoană a legii celei vechi, care era neputincioasă să-l mântuiască pe om. În general legea nu mântuiește, ea poate doar să-l așeze pe om pe drumul cel bun, dar în sine legea nu este mântuitoare. Doar dragostea îl mântuiește cu adevărat pe om.

    Mântuirea însă nu ni se impune ci este un dar al lui Dumnezeu, de aceea Mântuitorul îl întreabă pe slăbănog: Voiești să te faci sănătos? Acest dar al lui Dumnezeu trebuie să fie așadar primit, este nevoie de deschiderea noastră și de conlucrarea noastră cu harul lui Dumnezeu, pentru că harul în sine nu are un efect magic. Dacă Dumnezeu ni Se dăruiește în mod gratuit, ce putem noi să facem decât să Îl primim, să ne dechidem toată inima, așa cum florile se deschid dimineața ca să primească roua.

    Dacă Mântuitorul Iisus Hristos ne-a iubit atât de mult, dăruindu-ni-Se nouă înainte de a ne mărturisi noi credința în El, înseamnă că răspunsul nostru nu poate să fie altul decât dragostea, dorința de a trăi de aici încolo viața fără de păcat. Acesta este cuvântul pe care Hristos i l-a dat slăbănogului când s-au reîntâlnit în Templu: De acum să nu mai păcătuiești. Noi toți Îl cunoaștem pe Mântuitorul Iisus Hristos, ne bucurăm de dragostea Lui, de aceea suntem astăzi aici adunați în biserică la Sfânta Liturghie. Nu ne rămâne decât să pornim de aici cu dorința sinceră de a ne trăi viața fără de păcat.

    Cu siguranță că lucrul acesta nu este ușor, cunoaștem fiecare din experiență, Sfântul Ioan Casian însă ne-a arătat ce se poate face, cum se poate trăi o viață fără păcat. V-aș pune la suflet personal încă un simplu meșteșug duhovnicesc: acela de a începe fiecare zi cu această dorință, de a trăi viața fără de păcat. Să spunem în fiecare zi când ne trezim: învrednicește-ne Doamne în ziua aceasta fără de păcat să ne păzim noi, după aceea învrednicește-ne Doamne în seara aceasta, în noaptea aceasta, fără de păcat să ne păzim noi. Deci să nu ne facem proiecte pe termen lung, ci iată, pe termen foarte scurt să-I mărturisim Domnului în rugăciune dorința de a nu greși. Și cred că împreună cu El vom putea face aceasta.

    Și cred că încă un lucru v-aș mai pune la suflet, și cu asta aș dori să închei: slăbănogul a simțit nevoia să spună tuturor, în mod deosebit iudeilor, că Iisus este Cel care l-a făcut sănătos. Cred că și noi, dacă am cunoscut dragostea lui Hristos, dacă ne-am bucurat de harul Lui, de prețuirea Lui, ar trebui să simțim și noi nevoia să spunem celor care nu-L cunosc că Iisus este izvorul bucuriei noastre, al bucuriei noastre de a trăi.

    A Domnului nostru Iisus Hristos să fie slava, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor, Amin.

***