Preasfințitul Teofil
Smerenie, tăcere, mărturisire, adevăr
Adormirea Maicii Domnului
14 august 2018, Dobric
Mulţumim pr. arh. B. pentru cuvântul pe care ni l-a rostit, şi poate mai vârtos să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru cuvântul pe care ni l-a dăruit prin gura pr. arh. B., pentru că în Biserică toate cuvintele pe care le auzim, şi care se rostesc, fie că este vorba de rugăciune, de cântare, sau Evanghelie sau cuvânt de învăţătură, toate sunt cuvinte care vin de la Dumnezeu. Şi toate sunt spre hrana vieţii noastre. Ştiţi cum îi zice Mântuitorul diavolului, când Îl ispiteşte în pustie: nu numai cu pâine va trăi omul, ci şi cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu. Aşadar în Biserică toate cuvintele vin de la Dumnezeu şi sunt hrană pentru viaţa noastră duhovnicească şi noi trebuie să fim mereu cu luare-aminte. Auzim mereu acel îndemn: Să luăm aminte. Să luăm aminte. Adică să ne deschidem mintea şi inima şi să primim cuvântul şi mai ales să-l facem roditor.
Mie mi-a căzut tare, tare bine cuvântul pr. B., acest cuvânt despre dragoste, dragoste care înseamnă deopotrivă smerenie şi tăcere, dar care înseamnă şi lucrare, şi mărturisire. Vedeți, un echilibru foarte greu de găsit, foarte greu de realizat, doar Mântuitorul, doar Maica Domnului au fost în stare să facă acest echilibru, nouă poate că o viaţă întreagă nu ne-ajunge să dobândim acest meşteşug duhovnicesc, adică deopotrivă să fim tăcuţi, şi smeriţi, şi rugători, dar în acelaşi timp să fim şi lucrători, şi mărturisitori, în această lume care atât de mare nevoie de lumina lui Hristos, de adevărul lui Dumnezeu; pentru că doar adevărul mântuieşte, doar adevărul ne poate elibera din temniţa păcatului şi a morţii. Aşadar încă o data mulţumesc, şi mulţumim lui Dumnezeu, şi pr. B., pentru acest cuvânt mângâietor, şi dătător de viaţă, de nădejde, de râvnă spre a lucre taina mântuirii noastre, şi taina mântuirii întregii lumi.
Sunt tare bucuros să pot să fiu împreună cu dumneavoastră la Mănăstirea Dobric, unde n-am mai fost de foarte, foarte mulţi ani, mă bucur să văd această mănăstire înflorită şi înfloritoare, pe mai departe, mă bucur de prezenţa domnului prefect O.F., a domnului ministru secretar de stat A.P., a părinţilor împreună slujitori, a cântăreţilor de la strană care au împodobit atât de frumos această slujbă, şi a dumneavoastră, a tuturor.
Vom petrece încă multe clipe împreună, în acest loc sfinţit şi binecuvântat, în această casă a lui Dumnezeu şi poartă a cerului; acum va fi o mica pauză, pauză în care totuşi aici la strană se va citi Paraclisul Maicii Domnului, dumnevoastră poate veţi putea gusta câte ceva, urmând ca de la ora zece să înceapă Slujba Prohodului Maicii Domnului, după aceea Molitvele Sfântului Vasile cel Mare, iar pr. prof. L.V.M., directorul Seminarului Teologic de la Cluj, va rosti şi atunci un cuvânt de folos duhovnicesc.
Apoi, de la ora unu, în biserica mică, în biserica de lemn, se va face Utrenia, şi se va sluji acolo şi o Sfântă Liturghie, pentru cei care veți dori să vă împărtăşiţi, care nu veţi putea aştepta până mâine la Liturghia de la ora 10. Dimineaţa de la ora 7 se va săvârşi Taina Sfântului Maslu, apoi la ora 8.30 Acatistul Adormirii Maicii Domnului, iar la ora 10 va începe Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. La ora 13 cu siguranţă că va fi şi o agapă frăţească, pentru toţi cei prezenţi, dar şi pentru invitaţii care sunt aici.
Dumnezeu să vă binecuvinteze, şi să vă ocrotească pe toţi, şi să ne-ajute să ne bucurăm de Adormirea Maicii Domnului, care, deşi, vedeţi, pomenim moartea ei, plecarea ei din această lume, este totuşi un praznic de bucurie şi de lumină; vedem cum, moartea poate totuşi să fie trăită cu veselie, şi cu bucurie; şi aşa ar trebui să fie pentru noi toţi. Să nu ne fie frică de moarte, ci moartea să o pregătim, din timp, în aşa fel încât trecerea noastră de la cele vremelnice la cele veşnice să fie un Paşti. Să fie, iată, un prilej de bucurie. Amin. Iertaţi.
***