Preasfințitul Teofil
Cuvânt după Sfânta Liturghie – Salva
28 februarie 2019
Preacuvioși și preacucernici părinți, preacucernice părinte protopop, preacuvioasă maică stareță, preacuvioase maici și iubiți credincioși,
Îi mulțumesc din toată inima lui Dumnezeu că a găsit acest prilej, pentru noi toți, să putem să slujim împreună Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, și să ne bucurăm unii de alții. Să ne bucurăm și să ne veselim întru Domnul, El este bucuria noastră, El este Cel care ne cheamă, Cel care ne adună, Cel care ne-a adunat astăzi aici la Mănăstirea Salva, un loc de care sunt legat sufletește, am petrecut aici treisprezece ani, ca și duhovnic al acestei mănăstiri, și, în timpul petrecerii mele aici și a slujirii mele aici, adeseori m-am rugat cu rugăciunea Părintelui Sofronie Saharov. Ca Dumnezeu să întărească acest loc ca un loc de vindecare, un loc de mântuire și un loc de sfințire, pentru toți cei ce locuiesc aici, și pentru toți cei care-și îndreaptă pașii și gândul spre acest loc. Nu știu dacă Dumnezeu a ascultat rugăciunea mea, dar nădăjduiesc și încă mă rog cu această rugăciune. Și astăzi m-am rugat, și am cerut lui Dumnezeu același lucru. Ca Dumnezeu să întărească acest loc până la sfârșitul veacurilor. Repet: ca loc de vindecare, de mântuire și de sfințire. Toți avem nevoie și de vindecare, și vindecarea ne duce la mântuire, sau chiar la sfințirea vieții, sau îndumnezeire. Așa că slavă lui Dumnezeu, pentru tot ceea ce face pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire.
Motivul care ne-a adunat astăzi aici este Botezul micuțului G., o odraslă a lucrării mănăstirii de aici de la Salva. Părinții lui, G. și I., sunt fii duhovnicești ai acestui așezământ, și de ani de zile așteaptă un prunc, și în cele din urmă Dumnezeu a ascultat și a primit rugăciunea lor ( …); și iată ne-am adunat să săvârșim Taina Sfântului Botez pentru micuțul G. Să ne rugăm pentru ca el să devină un mădular al Trupului lui Hristos, să devină ostaș al lui Hristos, și până la sfârșit, până la ultima răsuflare, să ducă lupta cea bună. Și, în Ziua cea de Apoi, în Ziua Judecății, să primească și el, și noi, cununa cea neveștejită. Dumnezeu să-l binecuvinteze.
Vă mulțumesc de pe acum pentru toată dragostea și căldura cu care m-ați primit și m-ați înconjurat, și aseară și astăzi, și nu numai, mereu simt această căldură, simt, și am încredințarea că rugăciunile dumneavoastră îmi sunt de mare folos. Dacă nu v-ați ruga, dacă nu s-ar ruga atât de multă lume pentru mine, mi-ar fi foarte foarte greu; dar rugăciunea dumneavoastră mă ajută și mă întărește foarte mult. Așa că și dacă nu suntem foarte aproape unii de alții, dar în duh rămânem mereu aproape unii de alții, rămânem uniți, și aceasta ne duce împreună pe calea care se îndreaptă spre Împărăția Cerurilor.
***